Mar
9

In memoriam Valeria Peter Predescu

  Destinul frânt al vocii hărăzite de Dumnezeu

       De când am auzit cumplita veste despre trecerea în lumea drepţilor a năsăudencei Valeria Peter Predescu, îmi răsună necontenit în minte şi suflet doina plină de profunzime şi adevăr a acestei privighetoare de la poalele Ţibleşului: „Strânge omul ca furnica,

Dar când moare n-are nimica…
Nu te bucura bogate
C-ai avere ş-ai de tăte….
C-a vini mortea-ntr-o nopte
Ş-atuncea le laşi pe tote.” (Strânge omul ca furnica, de pe albumul Drag mi-i să cânt, să joc).

De vorbă cu artista Valeria Peter Predescu…

Veştile foarte triste pe care le primim nu au cum să nu lase urme adânci în sufletele noastre. Am să îmi amintesc de această zi tristă multă vreme, dar n-am să uit nici ziua când am cunoscut-o pe Valeria Peter Predescu, clipe fără seamăn, întipărite în jgheabul amintirilor mele. Un titan al culturii tradiţionale a fost şi va rămâne această fiică vrednică de la poalele Ţibleşului sau de la coada acestor munţi. Şi acum îmi amintesc când îmi povestea: „Doamna Petruţa, de pe prispa casei mele se vede coada Ţibleşului. Mi-s atât de dragi munţii ăştia, cum mi-s cântecele”. Îmi aduc aminte de teama avută atunci când m-am hotărât să o invit în cadrul emisiunii mele la radio Reîntregirea. Aveam o uşoară prejudecată, formată greşit, aveam să înţeleg, din cauza acelei seriozităţi de pe chipul ei, parcă împietrit. Dar întâlnirea pe care urma să o avem mi-a oferit o adevărată plăcere de neuitat. Am descoperit atunci o femeie adevărată, ce purta simplitatea ţărăncii noastre, un talent plin de sensibilitate, cum rar mi-a fost dat să descopăr. A acceptat fără tăgadă interviul şi deplasarea la Alba Iulia, venind însoţită de un alt fiu vrednic al meleagurilor năsăudene, Alexandru Pugna. Mi-a povestit cu drag despre leagănul cântecelor sale, despre oamenii locului, despre Reghina Tăpălagă din Leşu, de la care a primit un adevărat tezaur, despre succesul său pe scena românească, venit oarecum mai târziu, după 25 de ani, dar care nu a contenit toată viaţa sa, despre albumele sale de care e tare mândră, de fiii săi şi soţul care au susţinut-o şi care o aşteptau din turnee ca pe o artistă, aşa cum era de fapt. Un gând mă nelinişteşte. Valorile noastre se duc. Asta e cert. Oare cine le va lua locul? Mă tem că nimeni.

Vorbele ei blânde şi sfătoase au reuşit să mă transpună atunci pe acele meleaguri năsăudene, de care şi azi sunt îndrăgostită. Sunt sigură că şi ascultătorii postului de radio au fost plăcuţi impresionaţi. Mă gândeam dacă mai există o artistă mai complexă în Transilvania ca ea şi nu am găsit. Atunci mi-am dat seama că năsăudeanca Valeria Peter Predescu întruchipează chipul blând şi înţelept al ardelencei, aşa cum bucovineanca Sofia Vicoveanca exprimă, prin portul şi chipul său, necazurile şi încercările moldovenilor, aşa cum Floarea Calotă surprinde şi exprimă, atât de bine, în cântecele sale, trăirile teleormănenilor. Sunt sigură că Valeria Peter Predescu este şi va rămâne imaginea artistului autentic care, prin întreaga sa activitate şi preocupare cultural-tradiţională, a surprins trăirile, simţămintele, viaţa de zi cu zi nu doar a năsăudenilor săi, ci a ardelenilor, în general. Dulcele ei grai l-a făcut cunoscut oriunde a fost, s-a mândrit cu el. Era alor ei. Era unic.

Avea să ne lege o simpatie aparte. Ori de câte ori aveam să ne întâlnim pe la spectacole, stăteam de vorbă, povesteam şi îşi exprima, culmea, optimismul vizavi de cine va duce mai departe datul strămoşesc, zestrea tradiţională. Eu îi spuneam: „Doamna Valeria, nu vor mai fi oameni ca dumneavoastră, tinerii de azi fug după promovare facilă, care să le asigure un succes rapid, fură cântece, nu mai caută în cătunele uitate de Dumnezeu. Important pentru ei e să apară la televizor şi se consideră vedete”, iar ea, cu aceeaşi voce blândă şi sfătoasă, nu mă lăsa: „Nu-i aşa, scumpă doamnă. Aşa e valul acum, dar o să crească la minte şi îşi vor da seama că treaba asta cu cântatul nu e de glumă, e lucru serios. Îs tineri. Eu îi înţeleg, dar îs sigură că vor face treabă pe viitor şi nu vor fugi numai după bani. Vor lupta şi pentru moştenirea moşilor şi a strămoşilor noştri”.

Despre privighetoarea Năsăudului, Valeria Peter Predescu

Valeria Peter Predescu a fost una dintre cele mai cunoscute şi apreciate interprete de folclor din Transilvania. S-a născut pe meleaguri năsăudene, în satul Telciu, de pe Valea Sălăuţei. A început să cânte în 1972, iar primele înregistrări le-a făcut la Radio Cluj, cu redactorul şi culegătorul de folclor Dumitru Aron Vârtic. În 1973 a realizat înregistrări la Radiodifuziunea Română cu orchestra Radio dirijată de George Vancu, iar în anul următor, a susţinut prima etapă a Concursului „Floarea din grădină”, trei ani mai târziu câştigând acest concurs cu maximum de punctaj. În 1974 i-a apărut primul disc la Electrecord. Era un disc mic, un format de 10 lei la vremea aceea, cu cinci dintre cele şase cântece pe care le înregistrase la Radio. Un an mai târziu a fost invitată la Casa Electrecord, unde avea să editeze al doilea disc mic. După alţi doi ani i-a apărut un LP mare cu douăsprezece cântece, intitulat „Ia-mă în braţe, dorule” care s-a bucurat de o foarte bună primire. Apoi a mai făcut şi alte înregistrări, nu prea frecvent, dar a reuşit să le editeze, la diferite case de producţie,în total 61 de albume (casete, discuri, compact discuri) cu cântece din zona năsăudeană şi din arealul folcloric ardelenesc. Talentul său a lăsat amprenta şi în muzica religioasă, înregistrând trei CD-uri cu pricesne şi câteva cu colinde. Obiceiul tradiţional al nunţii năsăudene poate fi uşor desluşit din repertoriul artistei. A înregistrat un CD, „Mandre-s nunţile la noi”, cu momente folclorice surprinse din ceremonialul de nuntă năsăudeană. Incontestabile rămân în repertoriu Valeriei Peter Predescu, baladele sale, „Balada lui Vălean”, „Balada lui Tănase Todoran”, trei variante ale „Baladei Şarpelui”, „Balada nevestei fugite de la bărbat”, „Balada eroului necunoscut”.

În paralel cu concertele şi înregistrările, Valeria Peter Predescu a desfăşurat o intensă muncă de conservare şi de promovare a tradiţiilor populare. A fost primită în rândul membrilor Academiei Artelor Tradiţionale de la Sibiu, în 1995, iar pentru anul 1994 a primit Premiul Ethnos pentru activitatea sa de culegătoare şi interpretă a folclorului năsăudean. I-a fost acordat titlul de cetăţean de onoare al localităţii Leşu, unde a cunoscut-o pe lelea Reghina Tăpălagă, un mare rapsod, o adevărată „preoteasă” a satului, păstrătoare de cântări neasemuit de frumoase. După Revoluţie, Valeria Peter Predescu avea să lucreze ca referent de specialitate la Centrul Judeţean de Conservare şi Valorificare a Tradiţiei şi Creaţiei Populare Bistriţa, având în această calitate ocazii nenumărate să colinde satele şi să fie în legătură permanentă cu bătrânii satelor. A editat un volum „Cântări năsăudene”cu cântări culese şi alese de ea. După publicarea acestei cărţi a avut o perioadă mai grea, cu câteva pierderi dureroase în familie, preocupată fiind apoi de versuri şi cântări de înmormântare, gen oarecum neglijat în lucrările de specialitate. Astfel, a editat cartea intitulată „Cântarea de pe urmă”,fiind însoţită şi de un compact disc cu vocile femeilor care cântau, care boceau morţii. A înregistrat aceste cântări începând din 1973 până în 2005. Cartea este prefaţată de profesorul universitar dr. Maria Bocşe, cel mai de seamă etnolog al Transilvaniei.

Din păcate, de luni seara, sufletul Valeriei Peter Predescu s-a dus la Domnul, unde va cânta alături de îngeri spre slava lui Dumnezeu, aşa cum a făcut şi pe pamant, prin dulcile sale pricesne, iar nouă ne-a lăsat un tezaur, şiraguri de cântece autentice româneşti, amintirea costumelor sale populare şi un gol imens. Să îi ierte Bunul Dumnezeu sufletul  bun şi blând şi să o odihnească în pace în tărâmul liniştii, al florilor şi al cântecului!

(Articol publicat în ziarul Informaţia de Alba, în data de 29 aprilie 2009)

Acest articol a post publicat în Articole publicate. Salvaţi ca şi semn de carte legătură permanentă. Publicaţi un comentariu sau lăsaţi un ping: Adresa Ping-ului.

Publicaţi un comentariu

Adresa dumneavoastră de e-mail nu va fi niciodată publicată sau redistribuită. Câmpurile necesare sunt marcate cu *

*
*

Puteţi folosi următoarele etichete şi atribute HTML: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>