Iul
19

Datini şi obiceiuri de Sântilie

       La fiecare 20 iulie, credincioşii ortodocşi şi catolici îl prăznuiesc pe Sfântul Ilie. Tradiţia spune că, în timpul vieţii, Sfântul Ilie a făcut multe minuni, şi că după moarte a fost ridicat la cer într-un car de foc. El este ocrotitorul aviatorilor, dar şi patronul ploilor. În Panteonul românesc, Sântilie este o divinitate a Soarelui şi a focului, identificată cu Helios din mitologia greacă şi cu Gebeleizis din mitologia geto-dacă.

Ca divinitate solară şi meteorologică, Sântilie provoacă tunete, trăsnete, ploi torenţiale şi Sfântul Ilie s-a urcat la cer într-un car de focincendii, leagă şi dezleagă ploile şi bate cu grindină. Şi mitologia românească este foarte bogată în legende legate de Sântilie, culese de pe întreg arealul ţării. Sântilie, fiind personaj de legendă, acesta este întâlnit în mai multe legende româneşti: „De când cu începutul lumii, Dumnezeu a dat pământul în stăpânirea dracului, numai că i-a zis să se poarte bine. (…) Înmulţindu-se diavolii, Sfântul Ilie a rugat cu atâta credinţă pe Dumnezeu să-i dea putere asupra diavolului până i-a trimis Dumnezeu car de foc şi patru cai cu aripi, şi l-a luat la cer. (…) Dumnezeu i-a dat tunetul şi fulgerul, şi când a slobozit Sfântul Ilie tunetul în draci, cu gândul să-i prăpădească pe toţi, cerul şi pământul s-au cutremurat. Dacă Dumnezeu s-a supărat tare pe Sfântul Ilie că a zis că şi dracii sunt buni la ceva; de n-ar fi ei, oamenii nu vor avea frică. fulgerPentru aceasta i-a luat o mână şi un picior Sfântului Ilie, că altfel era prea tare“. De ziua lui au loc incendii, furtuni cu tunete şi fulgere, grindină şi ploi violente, iar cine nu respectă această zi este pedepsit aspru.

Ţăranii povestesc că Ilie aşteaptă întotdeauna nerăbdător ziua sa, întrebându-l pe Dumnezeu când va fi aceasta. Domnul însă, ştiind că de bucurie sfântul va plesni năprasnic din biciul său neiertător, prăpădind omenirea, îl tot amăgeşte, iar după câteva zile, Dumnezeu îi răspunde sfântului că ziua sa a trecut deja, iar Ilie se supără şi trimite pe pământ ploi, trăsnete şi fulgere, acestea fiind ploile „de după Sântilie”.

Cum mărul este pomul Sfântului, se duc mere la biserică şi de-abia apoi se mănâncă. mere de varaTot acum se organizează nedei în munţi, păstorii separă berbecii de oi, se culeg plante de leac şi se fac descântece pentru a ţine departe ploile, grindina, trăsnetele şi celelalte forţe ale naturii aflate în puterea lui Sântilie. Credinţa oamenilor era că de Sfântul Ilie se bătea toaca în cer la miezul nopţii, dar nu oricine o putea auzi. Printre cei aleşi se numărau şi ciobanii, care spuneau că acest lucru se întâmpla după miezul nopţii.

Cea mai importantă nedeie, atestată în tot lanţul muntos al Carpaţilor, este Târgul de fete de pe Muntele Găina şi se desfăşura în cea mai apropiată duminică de Sfântul Ilie. buciume-gainaDacii considerau acest munte sacru, alături de Ceahlău şi Gradiştea Muncelului. Obiceiul s-a păstrat până la jumătatea secolului al XX-lea, reluându-se după 1990. În zilele noastre, în glasul secular al tulnicelor, Târgul de fete de pe Muntele Găina supravieţuieşte în societatea globalizării. Din păcate, ritualul sărbătorii populare este schimbat treptat de concertele trupelor muzicale moderne.

Sursa foto: ziarullumina.ro, munteanioan.weblog.ro, 3.bp.blogspot.com, cuelisa.com

Acest articol a post publicat în Iulie şi etichetat , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , . Salvaţi ca şi semn de carte legătură permanentă. Publicaţi un comentariu sau lăsaţi un ping: Adresa Ping-ului.

Publicaţi un comentariu

Adresa dumneavoastră de e-mail nu va fi niciodată publicată sau redistribuită. Câmpurile necesare sunt marcate cu *

*
*

Puteţi folosi următoarele etichete şi atribute HTML: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>