Iul
23

Foca şi Opârlia, sărbători populare respectate cu sfinţenie

     În ziua de 23 iulie, zi în care biserica creştin-ortodoxă îl pomeneşte pe Sfântul Mucenic Foca, în calendarul popular românesc aflăm două reprezentări mitice ale panteonului românesc, Foca şi Opârlia. În „Obiceiuri populare de peste an”, Ion Ghinoiu spune că Foca pedepseşte cu foc, arşiţă solară şi grindină pe oamenii care nu-i respectă cum se cuvine ziua de celebrare. Sfântul mucenic Foca a trăit în vremea împăratului Deocleţian, când era respectat şi ca patron al corăbierilor, a devenit la români, prin simpla schimbare de sens a numelui, o zeitate năprasnică, aducătoare de mari primejdii, în primul rând de incendii. Tăranii nu faceau fan în ziua lui FocaPrin unele sate din Moldova, ne spune Tudor Pamfile în „ Sărbătorile la români”, se crede că mai înainte Foca era un sfânt creştinesc, dar de când la ziua lui au ars şapte sate, îl ţin cu sfinţenie şi păgânii, cum bunăoară ar fi turcii. El este rău de foc, căci arde casele şi toate ale omului, lăsându-l sărac, lipit pământului. Pentru aceasta Foca se mai numeşte şi Cur-golea-înaintea-sărăciei. În afară de arşiţă şi foc, în Bucovina se mai ţine şi pentru piatră sau grindină. Tot în această zi, se culegea de obicei sovârful sau sovârvul, pe care gospodinele îl foloseau la boitul sau vopsitul lâneţurilor şi firelor de cânepă, ele având credinţa că dacă îl culeg în ziua de Foca roşul căpătat din sovârf va fi roşu ca focul.

Credinţa că Foca arde fânul adunat de oameni în această zi, este păstrată cu sfinţenie şi în satele maramureşene. Pedepsele cu foc, date de Foca, pentru cei care nu i-au păzit ziua, sunt nenumărate, ele întâmplându-se şi în zilele noastre pentru cei care nu se conformează. Aşa, de pildă, este şi Groşii Ţibleşului, un sat situat pe Valea Lăpuşului, în Maramureş. Foca arde  recoltele celor care muncesc de ziua luiAici, în săptămâna acestei sărbători nu se lucrează la câmp, fiind ţinute şi zilele în care se pomeneşte Ilie Pălie(21 iulie) care se ţine pentru incendiu şi trăsnete, Maria Magdalena(22 iulie), cunoscută în popor ca Pălia, zi în care, dacă oamenii ar lucra, li s-ar păli holdele, Adormirea Sfintei Ana sau Ana Ospenia, cum este cunoscută în calendarul popular(24 iulie), sărbătoare care era ţinută, ca apărare de moarte. În această zi nu se ţesea şi nici nu se dormea pe parcursul zilei. De asemenea, tot în calendarul popular, pe 25 iulie sau 27 iulie, în funcţie de zonă, se sărbătorea Pantelimonul sau „Sfântul Ilie cel Mic“, fiind tămăduitor, precum şi protector al călătorilor.

Opârlia este o altă reprezentare mitică a Panteonului românesc, care este serbată în a 23-a zi a lunii lui cuptor. În această zi, daca nu este respectată prin nelucru, Opârlia provoacă incendii şi arsuri. Se povesteşte că odată a ars din senin fânul cosit de nişte turci, pe care un român îi îndemnase să nu lucreze în această zi, dar de care ei n-au ascultat.

Sursa foto:muzeultaranuluiroman.ro, claiepestegramada.blogspot.com

Acest articol a post publicat în Iulie şi etichetat , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , . Salvaţi ca şi semn de carte legătură permanentă. Publicaţi un comentariu sau lăsaţi un ping: Adresa Ping-ului.

Publicaţi un comentariu

Adresa dumneavoastră de e-mail nu va fi niciodată publicată sau redistribuită. Câmpurile necesare sunt marcate cu *

*
*

Puteţi folosi următoarele etichete şi atribute HTML: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>