Iul
9

Luna lui Cuptor şi zilele de foc

      Luna iulie este prin tradiţie consacrată secerişului, de aceea grija primordială a sătenilor este aceea de a-şi aduna în pace recoltele de pe ogoare. Aşa explică specialiştii în calendarul popular existenţa a numeroase zile în care este evitat lucrul, tocmai din dorinţa de a nu trezi mânia divinităţilor, răspunzătoare de producerea grindinei sau a incendierii grânelor.

O asemenea sărbătoare este Ana Foca, ne spune Avram Cristea în Obiceiuri şi datini din judeţul Alba, care este ţinută în Transilvania chiar în prima zi a lui Cuptor. Ţăranii din In iulie se secera grânelesatele transilvane ştiu despre această sărbătoare că cine nu păzeşte această zi şi lucrează la vie, se credea că soarele îi va dogori via cu arşiţă şi prin aceasta se va usca. Este socotită o sărbătoare a focului care poate cuprinde tot ce are mai de preţ gospodarul.

Pe 8 iulie se sărbătoreşte Precupul, pentru bunătatea sa cea mare, căci pricopeşte grânele, adică face să dea în copt grâul, secara, orzul şi ovăzul. Ţăranii ştiu că această zi trebuie serbată cum se cade, altfel Precupul pricheşte grânele, soarele dă arşiţă mare şi semănăturile întâi pălesc şi apoi se usucă. Întreaga suflare a satului transilvanean are credinţa că sărbătoarea se ţine pentru ferirea de piatră sau gheaţă, dar mai ales pentru vijelii îngrozitoare care se pot dezlănţui peste câmpuri, culcând grânele şi distrugându-le. Într-un mod mai aparte serbează moţii Precupul. Avram Cristea precizează că această zi se ţine pentru vânturi. Din grâu se face painea cea de toate zileleAstfel, se cunosc în Apuseni două vânturi care pot pricinui pagube în această zi: Horcodanul şi Dornadosul. Şi păstorii din Munţii Sebeşului ţin sărbătoarea de teama trăznetelor care le poate împuţina vitele.

Pentru a preîntâmpina fenomenele meteorologice provocate de Sântilie, agricultorii şi păstorii ţineau multe zile din luna lui Cuptor. Dacă la începutul lunii sunt ţinute sărbătorile Ana-Foca şi Precupul, ţăranii mai ştiu frică şi de alte zile dedicate altor sfinţi mărunţi.

Astfel, Ion Ghinoiu consemnează în „Sărbători şi obiceiuri româneşti” Panteliile , considerate în lumea satului reprezentări meteorologice care pârjolesc şi ard recoltele Amurg de cuptorîn luna lui Cuptor, fiind surori cu Sântilie şi celebrate în zilele de 13 şi 27 iulie. Forţa lor distrugătoare poate fi diminuată prin diferite interdicţii de muncă.

O altă zi nelucrătoare, aducătoare de foc, este Chiric Şchiopul, celebrată în data de 15 iulie. Ciurica este o năprasnică reprezentare mitică care dădea dreptul femeilor să-şi pedepsească bărbaţii de ziua ei, pe 15 iulie, evitându-se loviturile de orice fel, certurile şi neînţelegerile din familie pentru a nu avea parte în ele în cursul anului.

Circovii de Vară este o sărbătoare de trei zile la mijlocul lui Cuptor, dedicată forţelor diavoleşti aducătoare de boli neuropsihice în casa oamenilor, de grindină în holde, incendii în gospodărie, lupi şi alte fiare sălbatice în turmele de vite. În aceste zile se instituiau severe interdicţii de muncă, singura activitate admisă fiind culegerea tulpinilor de pelin şi peliniţă pentru confecţionarea măturilor.

Păliile este ziua de 17 iulie, respectată de femei pentru prevenirea incendiilor, frecvente în satul vechi românesc, cu case din lemn şi paie.

O altă sărbătoare este pe 21 iulie, cea a lui Ilie Pălie, care se ţinea ca apărare de boli la oameni şi animale, de trăsnete, secetă şi foc. Icoana Mariei MagdalenaTot în calendarul popular, pe 22 iulie, este sărbătorită Sfânta Mironosiţă şi întocmai ca Apostolii, Maria Magdalena, care, după cum se spune, apară copiii de boli, astfel că în această zi, femeile, mai ales, nu lucrează în casă şi făceau pomeni pentru răposaţi.

Pe 23 iulie, era Opârlia şi Sfântul Foca, patronul arşiţei incendiare. În această zi nu se lucra până la prânz şi se ţinea ca apărare de foc, sărbătoarea aceasta fiind ţinută în special de cei care lucrau cu petrolul. Tot în această zi nu se cocea, nu se torcea, nu se dădea foc din casă şi era interdicţie la scăldat.

Pe 24 iulie este Adormirea Sfintei Ana, sărbătoare care era ţinută, aşa cum aminteşte tradiţia populară, ca apărare de moarte, în această zi nu se ţesea şi nici nu se dormea pe parcursul zilei.

 Sfantul PantelimonDe asemenea, tot în calendarul popular, 25 iulie sau 27 iulie, în funcţie de zonă, se sărbătorea Pantelimonul sau „Sfântul Ilie cel Mic“. Despre Pantelimon se spune că este tămăduitor precum şi protector al călătorilor. În această perioadă, seceratul se sfârşeşte, încep să apară primele semne ale sfârşitului verii. Sărbătoarea era ţinută pentru a proteja fructele de viermi şi pentru coacerea pepenilor, ca apărare de boli, pagube, rătăciri. Spre bucuria copiilor, în special, se fierb porumbi şi dovleci, acum toţi copiii având dezlegare la mere.

Sursa foto: carpinet.net, bloombiz.ro, ziarullumina.ro, calindragan.wordpress.com, revistafelicia.ro

Acest articol a post publicat în Iulie şi etichetat , , , , , , , , , , , , , , , , , , . Salvaţi ca şi semn de carte legătură permanentă. Publicaţi un comentariu sau lăsaţi un ping: Adresa Ping-ului.

Publicaţi un comentariu

Adresa dumneavoastră de e-mail nu va fi niciodată publicată sau redistribuită. Câmpurile necesare sunt marcate cu *

*
*

Puteţi folosi următoarele etichete şi atribute HTML: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>