Iul
18

Nedeile pastorale din Munţii Sebeşului

    Sărbătorile înălţimilor sunt păstrate vii în memoria localnicilor. Pregătirile pentru nedeie începeau cu câteva săptămâni înainte, când se auzea din om în om: „Vine nedeia!”

O cercetare foarte bine documentată despre nedeile din Munţii Sebeşului este oferită de folcloristul Gheorghe Pavelescu în volumul „Valea Sebeşului, I, Etnografie”. stână de oi la munteSărbătorile înălţimilor se întâlnesc în toate marile masive ale Carpaţilor româneşti, însă nedeile din Munţii Sebeşului au avut o desfăşurare deosebită.

Nedeile se organizau la confluenţa plaiurilor prin care satele din vale urcau la anumite date spre culmile nedeii. Trebuie să precizăm că nedeile aveau loc la date fixe, primele nedei făcându-se la o lună după ieşitul oilor la munte, adică la Sânziene şi se ţineau la Măgura Haţeganilor şi la Poiana Muierii. Următoarele nedei se ţineau la Sâmpetru, când aveau poienarii târgul lor, la Şureanu şi la Vârfu lui Pătru. Se mai făceau nedei şi de Sfântul Ilie, la Şureanu şi Poiana Muierii, dată la care se termină miţuitul mieilor şi se aducea prima tranşă a produselor de la stână. Târg de varăDe asemenea, se desfăşurau la sfârşit de sezon pastoral nedei la Sântămărie Mare, pe 15 august, la Şureanu şi Obârşia Lotrului, când veneau cei din sate la stână pentru împărţirea brânzei.

La aceste nedei participau ciobanii din toţi Munţii Mărginimii, dar şi din alte regiuni cu acces spre înălţimi, cea mai mare nedeie fiind cea de la Poiana Muierii. Cu prilejul nedeilor se organizau târguri la care veneau negustori din Vechiul Regat, care comercializau găleţi, strecurători, brice, fluiere, opinci, cârpe, joljuri, brâne, cingători, verdeţuri şi fructe ce lipseau pe munte. Aceştia mai aduceau la vânzare oale, ploşti, pieptare, cojoace, nojiţe, curele, căpestre, şerpare, pălării, căciuli, topoare, seceri, ţesale, custuri, vase de lemn şi bineînţeles, unt, brânză, jintiţă, urdă şi caş. La nedei jucau, petreceau şi se băteau. Cearta pornea mai ales din ambiţie şi pentru că nu le ajungeau fetele sau pentru păşuni. învartitaJocurile tradiţionale erau bătuta, haţegana, munteneşte şi învârtita, iar cântecele erau interpretate la fluier. Petrecerea dura până seara târziu, când plecau fiecare la stânele lor.

Cu ocazia nedeilor era un bun prilej ca între fete şi băieţi să se înfiripă o relaţie statornică, ajungându-se la căsătorie. Unii mărgineni veneau la nedei pentru a-şi mărita fetele, fiind un bun prilej pentru consolidarea unor cumetrii, iar în timp ce tinerii jucau, părinţii lor târguiau zestrea pentru căsătorie. Cu alte cuvinte, „luatul” de la nedeie era o practică frecventă şi în munţii Sebeşului.

Avram Cristea precizează în „Obiceiuri şi datini din judeţul Alba” că din circa douăzeci de nedei ce aveau loc în Munţii Sebeşului, se mai ţine doar cea din 20 iulie, la cabana Şureanu, însă fără amploarea de altădată.

Sursa foto: timponline.ro, adevarul.ro, traditiisibiene.ro

Acest articol a post publicat în Iulie şi etichetat , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , . Salvaţi ca şi semn de carte legătură permanentă. Publicaţi un comentariu sau lăsaţi un ping: Adresa Ping-ului.

Publicaţi un comentariu

Adresa dumneavoastră de e-mail nu va fi niciodată publicată sau redistribuită. Câmpurile necesare sunt marcate cu *

*
*

Puteţi folosi următoarele etichete şi atribute HTML: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>