Iul
16

Târgul de fete de pe Muntele Găina

      În glasul secular al tulnicelor, Târgul de fete de pe Muntele Găina supravieţuieşte în societatea globalizării. Din păcate, ritualul sărbătorii populare este schimbat treptat de concertele trupelor muzicale moderne.

Pe Muntele Găina în fiecare an se organizează în cea mai apropiată duminică de 20 iulie, cea mai mare sărbătoare tradiţională românească în aer liber – „Târgul de fete“. Muntele-GainaReferitor la originea toponimicului Muntelui Găina, locuitorii cunosc o legendă în care se povesteşte că acolo îşi avea cuibul o găină care făcea ouă de aur. Vidrenii au încercat să-i fure ouăle, iar găina s-a mutat cu cuibul tocmai în munţii Roşiei Montane.

Despre originea sărbătorii, Strabo, părintele geografiei spunea că dacii au un munte „cogaiom” nu prea departe de capitala lor Sarmisegetuza, unde se adună în fiecare an pentru a aduce ofranda zeului lor. Nu se ştie cu exactitate dacă este vorba de Găina , cert este că în Munţii Apuseni în urmă cu circa o jumătate de secol astfel de sărbători erau în multe alte vârfuri (Călineasa, Dealul Stânii, Căpăţâna, Dealul Marcului, Negrileasa). Cu toate acestea, Târgul de fete, a cărui origine provine din îndepărtata vechime, este menţionat prima dată în anul 1816, iar în 1860 învăţătorul Ioanete o descrie în „Foaie pentru minte, inimă şi literatură”.

În „Turism cultural în Ţara Moţilor”, autor ul Sabin Cioica consemnează că din vremuri îndepărtate vin la târg locuitori ai Apusenilor de pe Crişul Alb, Bihor, Arieş, care schimbă între ei produsele lor tradiţionale, voia bună şi cântecul străbun, deschiderea tradiţionalei sărbători fiind făcută de mulţi ani de tulnicăresele din Avram Iancu. Desfăşurarea târgului are loc într-o frumoasă poiană, înconjurată de păduri de brad şi situată la înălţimea de 1467 m. targul-de-fete-de-pe-muntele-gaina tulniceTârgul avea o mare importanţă etnografică, făcând posibilă întâlnirea şi căsătoria tinerilor aflaţi în zone îndepărtate, evitându-se astfel încrucişările între rudele apropriate. Se spune ca fetele veneau cu zestrea încărcată pe cai, iar cununia se făcea pe loc de către preoţi care veneau acolo în acest scop, tinerii plecând apoi la casele lor. Ceremonia era însoţită de cântece şi jocuri cu „strigături”, veritabile probe de măiestrie şi iscusinţă, iar fetele „se luau”, nu se cumpărau.

Astăzi, Târgul de fete de la Găina s-a transformat într-o sărbătoare folclorică, la care îşi dau concursul locuitorii din zona Munţilor Apuseni, din judeţele apropiate şi îndepărtate ale ţării. Pentru turişti târgul mai oferă şi produse artizanale specifice zonei: tulnice, vase de lemn pirogravate, ceramică de Bihor şi Zarand, unelte de lemn, ţesături populare de casă şi produse culinare.

Acest articol a post publicat în Iulie şi etichetat , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , . Salvaţi ca şi semn de carte legătură permanentă. Publicaţi un comentariu sau lăsaţi un ping: Adresa Ping-ului.

Publicaţi un comentariu

Adresa dumneavoastră de e-mail nu va fi niciodată publicată sau redistribuită. Câmpurile necesare sunt marcate cu *

*
*

Puteţi folosi următoarele etichete şi atribute HTML: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>