Iun
23

Sânzienele, sărbătoarea bucuriei

      În fiecare an, pe 24 iunie, românii sărbătoresc Sânzienele sau Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul. Legendele spun că Sânzienele sunt nişte fete foarte frumoase, care trăiesc prin păduri sau pe câmpii. Ele se prind în horă şi „dau puteri” deosebite florilor şi buruienilor, acestea devenind plante de leac, bune la toate bolile. Se crede că în noaptea Sânzienelor, zânele zboară prin aer sau umblă pe pământ şi cântă împărţind rod holdelor, femeilor căsătorite,Icoana Nasterii Sfantului Ioan Botezatorulînmulţesc pasările şi animalele, tămăduiesc bolnavii, apără semănăturile de grindină. Sânzienele se răzbună pe femeile care nu ţin sărbătoarea de pe 24 iunie, pocindu-le gura. Nici bărbaţii nu scapă uşor. Pe cei care au jurat strâmb vreodată, sau au făcut alt rău, îi aşteptă pedepse îngrozitoare, despre Sânziene, ştiindu-se că sunt mari iubitoare de dreptate.

În „Obiceiuri şi datini din judeţul Alba”, Avram Cristea aminteşte că la Ampoiţa, cununile de sânziene se aruncau de seara, iar la Cricău existau diferenţe între sânzienele pentru femei şi cele pentru bărbaţi. Cele ale bărbaţilor sunt sub formă de cruce, iar ale femeilor sunt rotunde, de cunună. Florile de sânziene sfinţite la biserică în această zi se dau în sare la vite. Asemenea cununiţe se mai pun pe morminte, iar bucheţele de sânziene se pun la streaşina casei, la grajdul vitelor sau la strunga vitelor sau la strunga oilor la stână. Folcloristul Gheorghe Pavelescu în „Valea Sebeşului” (II), desprinde obiceiul Sânzienelor dintr-o relatare veche din 1934, precizând că în noaptea de Sânziene fetele nu dormeau acasă ci asociate câte 3-4, se culcau într-un loc ascuns pentru a nu fi găsite de feciori.sanzieneErau găsite însă de feciori şi aruncate în râu sau erau duse la fântână unde li se turna pe cap câteva găleţi de apă. Uneori, se întâmpla ca să fie o fată mai voinică care reuşea să îl arunce ea pe fecior în apă spre hazul celorlalţi.

După alţi specialişti, sărbătoarea Sânzienelor îşi are originea într-un cult geto-dacic străvechi al Soarelui. Aceste personaje au fost adesea reprezentate de traci înlănţuite într-o horă care se învârteşte ameţitor. În ajunul Sânzienelor, fetele şi băieţii care urmează a se casatori se adună spre seară în sat. E veselie, voie bună şi toată lumea e cu sufletul deschis. Flăcăii aprind ruguri. Fetele mari culeg de pe câmp flori de sânziene şi împletesc cununi, aruncându-le pe case. Dacă se lovesc sau se agaţă de horn, vestesc o cununie apropiată. Gospodarii primesc câte un spic de grâu, pe care îl aşează pe grindă, în şură, sperând că până la acea înălţime să li se adune grânele.

Ion Ghinoiu, în „Sărbători şi obiceiuri româneşti”, ne spune că în noaptea de Sânziene, ielele se adună şi dansează în pădure, iar cine le vede rămâne mut sau nenorocit. Se spune că fetele care vor să se mărite repede trebuie să se spele cu rouă. Astfel, în zori, din locuri necălcate, babele strâng roua Sânzienelor într-o cârpă albă, de pânză nouă, apoi o storc într-o oală nouă. În drum spre casă, ele nu vorbesc deloc şi mai ales nu trebuie să întâlnească pe nimeni. Dacă toate acestea sunt împlinite, cine se spală cu roua respectivă va fi sănătos şi drăgăstos peste an. Femeile măritate pot face şi ele acest ritual, ca să fie iubite tot anul de soţ şi să aibă copii frumoşi şi sănătoşi.

Sursa foto: razbointrucuvant.ro, alkzik.files.wordpress.com

Acest articol a post publicat în Iunie şi etichetat , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , . Salvaţi ca şi semn de carte legătură permanentă. Publicaţi un comentariu sau lăsaţi un ping: Adresa Ping-ului.

2 Comentarii

  1. Publicat iulie 1, 2011 la 1:24 am | Legătură permanentă

    Superbly illuminating data here, tnhaks!

  2. Publicat iulie 15, 2011 la 7:17 pm | Legătură permanentă

    superba 

Publicaţi un comentariu

Adresa dumneavoastră de e-mail nu va fi niciodată publicată sau redistribuită. Câmpurile necesare sunt marcate cu *

*
*

Puteţi folosi următoarele etichete şi atribute HTML: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>