Mai
1

Armindenul – sărbătoarea primăverii

      Prin denumirile populare Florar sau Florariu, luna mai indică vremea vegetaţiei (Frunzar). Zicala populară „Mai e Rai”, atribuie acestei luni cele mai propice condiţii pentru desfăşurarea lucrărilor agricole. Atât pe ogoare, cât şi în livezi, grădini sau podgorii, activitatea este în plină desfăşurare. Mai este luna în care prisăcile, turmele de oi şi cirezile de vite dau randament maxim.

Armindenul, sărbătorit la 1 mai, simbolizează vechiul zeu al vegetaţiei, cel care proteja recoltele şi animalele. În dimineaţa zilei, stâlpii porţilor şi caselor, dar şi Liliacul infloreste in luna maiintrările în adăposturile vitelor, se împodobesc cu ramuri verzi de mesteacăn pentru ca oamenii şi animalele să fie protejaţi de forţele distrugătoare ale spiritelor malefice. Ramurile verzi se lasă aici până la seceriş, când se pun în focul cu care se coace pâinea din grâul cel nou. Armindenul se serbează pentru rodul pământului, ca să nu bată grindina, împotriva dăunătorilor, pentru sănătatea vitelor. Se spune că în ajunul acestei zile, pentru ca viforul şi grindina să nu se abată asupra satului, femeile nu lucrează nici în casă, nici pe câmp.

În satele din Banat, Armindenul se pune la casele oamenilor harnici şi ale fetelor de măritat. Creanga verde o aşează feciorii noaptea, fără să fie văzuţi. Cei la casa cărora s-a pus Armindenul, trebuie să îi caute pe feciorii care l-au pus şi să le dea de băut. În tradiţia populară, acestei zile i se mai spune şi „ziua pelinului” sau „ziua beţivilor” şi în vechime semnifică începutul verii.

În ziua de „Arminden” se organizează petreceri la iarbă verde, unde se mănâncă miel De Arminden se sarbatoreste si ziua muncii cu mici si bauturaşi caş proaspăt şi se bea pelin, sau vin roşu, pentru schimbarea sângelui şi apărarea de boli. La întoarcerea în sat, bărbaţii îşi pun liliac sau flori de pelin la pălării. Pentru că în această zi se sărbătoreşte şi „ziua boilor”, aceste animale nu se folosesc la muncile câmpului, nerespectarea acestei reguli atrăgând după sine moartea animalelor sau îmbolnăvirea oamenilor.

Rolul „Armindenului” este apotropaic, dar ne aminteşte şi de prigonirea lui Iisus, crezându-se că atunci când Irod omora copiii, s-a pus o ramură verde la poarta de unde ar fi continuat măcelul în ziua următoare. Însă a doua zi, au apărut ramuri verzi la toate casele, iar Irod n-a mai ştiut unde să-l caute pe Iisus.

Acest articol a post publicat în Mai şi etichetat , , , , , , , , . Salvaţi ca şi semn de carte legătură permanentă. Publicaţi un comentariu sau lăsaţi un ping: Adresa Ping-ului.

Publicaţi un comentariu

Adresa dumneavoastră de e-mail nu va fi niciodată publicată sau redistribuită. Câmpurile necesare sunt marcate cu *

*
*

Puteţi folosi următoarele etichete şi atribute HTML: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>