Mai
20

Sfinţii Constantin şi Elena, tradiţie şi spiritualitate

        La 21 mai, Biserica Ortodoxă îi cinsteşte pe Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena. În memoria tuturor, ei au fost cei care au dat libertate creştinismului, considerat de atunci egal în drepturi cu celelalte religii din Imperiul Bizantin. În mod paradoxal, libertatea creştinismului a fost obţinută prin foc şi sabie. Se spune că în ajunul luptei de la Pons Milvius, împăratul Constantin a avut o viziune. El a văzut pe cer, în plină zi, o cruce strălucitoare purtând inscripţia „in hoc signo vinces” , însemnând „cu aceasta vei birui”. Mai mult decât atât, noaptea i s-a arătat în vis Mântuitorul, cerându-i să pună pe toate steagurile semnul crucii.

Împăratul Constantin a organizat Consiliul de la Niceea, unde a fost combătută ereziaSfinţii Împăraţi Constantin sii Elena lui Arie, conform careia Iisus a fost creat de Dumnezeu, fiindu-i astfel subordonat şi inferior. S-a mai stabilit ca data de sărbătorire a Paştilor să fie prima duminică de după luna plină a echinocţiului de primăvară. Tot în această perioadă se hotărăşte ca zi de odihnă duminica, zi în care până şi soldaţii participau la slujbele religioase.

De numele împărătesei Elena, mama lui Constantin, se leagă descoperirea rămăşiţelor crucii pe care a fost răstignit Iisus Hristos. O parte din acest lemn sfânt se află la Ierusalim, iar o altă parte, la Constantinopol. Tot despre Elena se mai spune că a fost prima femeie care şi-a eliberat sclavii şi a iniţiat numeroase acţiuni de ajutorare a creştinilor persecutaţi, răniţi sau aflaţi în nevoie.

În ziua de 21 mai, la celebrarea Sfinţilor Constantin şi Elena, în Calendarul popular este o sărbătoare dedicată păsărilor de pădure, numită Constantin Graur sau Constandinu Puilor. Se spune că, în aceasta zi, păsările de pădure, după ce li s-au dezlegat glasul la Vlasie, s-au împerecheat şi şi-au construit cuiburile la Dragobete (24 februarie), îşi învaţă puii să zboare. De Constandin, puii de pasăre învaţă să zboarePentru preîntâmpinarea pagubelor aduse holdelor şi strugurilor de către păsările cerului, în special de grauri, mulţi podgoreni nu lucrau în zilele dedicate păsărilor. În sudul României ziua de Constandinu Puilor era considerată ultima zi când se mai putea semăna porumbul, ovăzul şi meiul.

Ziua se serbează pentru apărarea recoltelor. Acum păstorii hotărăsc cine va fi baci şi unde vor face stânele. Se măsura şi se cresta pe răbojul de lemn laptele de la oile fiecăruia. Anumite obiceiuri practicate în această zi erau menite să apere stâna şi ciobanii de forţele malefice pe timpul verii: aprinderea Focului Viu, afumarea ciobanilor şi oilor, alungarea prin strigăte şi zgomote a vrăjitoarelor care fură sporul laptelui. Se credea că, acela care lucrează de Sfinţii Constantin şi Elena va fi pedepsit cu stricarea roadelor.

Acest articol a post publicat în Mai şi etichetat , , , , , , , , , , . Salvaţi ca şi semn de carte legătură permanentă. Publicaţi un comentariu sau lăsaţi un ping: Adresa Ping-ului.

Publicaţi un comentariu

Adresa dumneavoastră de e-mail nu va fi niciodată publicată sau redistribuită. Câmpurile necesare sunt marcate cu *

*
*

Puteţi folosi următoarele etichete şi atribute HTML: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>