Noi
29

Sfântul Andrei, tradiţii, obiceiuri şi superstiţii

     Data de 29 noiembrie este cunoscută în popor sub numele de Ajunul Sfântului Andrei, această noapte fiind considerată una dintre cele mai importante din calendarul popular numită „noaptea strigoilor”. În noaptea Sfântul Andrei se spune că „umblă strigoii” să fure „mana vacilor”, „minţile oamenilor” şi „rodul livezilor”, forţele malefice interferează cu cele benefice, văzutul cu nevăzutul, toate acestea având o influenţă profundă asupra existenţei omului în matca ei firească.

Folcloristul Ion Ghinoiu menţionează în „Sărbători şi obiceiuri româneşti” că ţăranul român foloseşte împotriva acestor forţe, ca principal element apotropaic, usturoiul.

sf_ap_andrei

Cea mai importantă acţiune din această noapte este „păzitul usturoiului”, mai precizează Ghinoiu, obicei prin care se presupune că usturoiul va fi înzestrat cu calităţi necesare alungării forţelor malefice. Pentru aceasta, fete şi flăcăi petrec la o casă ale cărei uşi şi ferestre au fost unse cu usturoi. Fiecare fată aduce trei căpăţâni de usturoi, le pune într-o covată şi, în timp ce tinerii petrec, o bătrână, la lumina unei lumânări, păzeşte cu străşnicie usturoiul. Dacă flăcăii reuşesc să fure din usturoiul unei fete, acesteia nu-i va merge bine.

Dimineaţa, covata cu usturoi este scoasă în curte şi jucată de un flăcău. Usturoiul astfel păzit se amestecă primăvara cu cel pentru semănat, cu scopul de a da rod bun şi se ia puţin când pleci la drum lung pentru a fi ferit de rele. În decursul anului, usturoiul este păstrat la icoană şi folosit ca remediu terapeutic împotriva diferitelor boli sau vrăji, iar prin purtarea la brâu, de către fetele fecioare, devine aducător de peţitori. În această noapte, fetele mai caută semne ale destinului şi încercând să vadă chipul ursitului privind într-o oglindă mărginită de două lumânări, ori visându-l pe acesta, după ce şi-au pus busuioc sub pernă.

În fiecare an, la 30 Noiembrie se serbează Sfântul Andrei, numit în tradiţia populară „Andrei Cap de Iarnă”. El este patronul spiritual al românilor, iar sub oblăduirea acestuia, ţăranii noştri au pus o serie de obiceiuri care să asigure protecţia gospodăriilor.

lup

Sfântul Andrei îi apără pe oameni de lupi, fiind socotit stăpânul acestora. În această zi se îngroapă sare sub uşa grajdului, care apoi se dezgroapă la Sângiorz şi li se dă vacilor pentru a fi ferite de lupi şi de alte rele, pe tot parcursul anului.

Conform unor ritualuri geto-dacice, consemnează Ion Ghinoiu, Anul Nou se celebra la Sfântul Andrei. Şi pentru că dacii aveau un cult pentru lup, această zi era numită „Luparia” în unele regiuni, sau „Ziua Lupului”. Se spune că în această zi lupul este mai ager şi, spre deosebire de celelalte zile din an, când gâtul îi este ţeapăn, acum poate să şi-l întoarcă, de-aici şi vorba tradiţională „îşi vede lupul coada”. Această zi se mai numeşte şi Gadinetul şchiop.

Sursa foto: animalute-pufoase.blogspot.ro

Acest articol a post publicat în Noiembrie şi etichetat , , , , , , , , , , , , , , . Salvaţi ca şi semn de carte legătură permanentă. Publicaţi un comentariu sau lăsaţi un ping: Adresa Ping-ului.

Publicaţi un comentariu

Adresa dumneavoastră de e-mail nu va fi niciodată publicată sau redistribuită. Câmpurile necesare sunt marcate cu *

*
*

Puteţi folosi următoarele etichete şi atribute HTML: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>