Sep
12

Sărbătoarea Ziua Crucii la români

       Prin cruce s-a sfinţit, s-a blagoslovit pământul, prin crucea ferestrei s-a sfinţit casa, prin cruce se sfinţeşte în fiecare zi omul, făcându-şi semnul ei.

În fiecare an, la 14 septembrie, Biserica Ortodoxă sărbătoreşte praznicul împărătesc al Înălţării Sfintei Cruci. Ziua Crucii, cum mai este numită popular această zi, este data ce Ziua Cruciivesteşte sfârşitul verii şi începutul toamnei. Principalele obiceiuri şi practici de schimbare a anotimpului călduros (vara) cu unul rece (toamna) sunt concentrate în jurul echinocţiului de toamnă şi se manifestă cu ocazia unor sărbători religioase sau populare ce ating maximul la Ziua Crucii.

În Calendarul popular aflăm şi alte denumiri atribuite acestei sărbători cum ar fi Cârstovul Viilor sau Ziua Şarpelui. Denumirea Cârstovul Viilor este cunoscută mai ales în zonele deluroase şi sudice ale ţinutului, în zonele viticole, marcând începutul culegerii viilor, iar Ziua Şarpelui este cunoscută pretutindeni. Acum se crede că şerpii şi alte reptile încep să se retragă în ascunzişurile subterane, hibernând până în primăvara următoare, la 17 martie (Alexiile). În lumea satelor încă se mai crede că şerpii, înainte de a se retrage, se strâng mai mulţi la un loc, se încolăcesc şi produc o mărgică numită „piatra nestemată”, folositoare pentru vindecarea tuturor bolilor.

Dacă va tuna de Ziua Crucii, va fi o toamnă lungă, Culesul struguriloriar dacă se vad pe cer cocorii călătorind spre ţările calde, noaptea va cădea bruma. Călinele (fructe de culoare portocalie şi cu gust acrişor),culese înainte de această sărbătoare, anunţă sosirea gerului mult mai devreme.

În unele zone folclorice, de Ziua Crucii se strâng ultimele plante de leac (boz, micşunele, mătrăgună, năvalnic) ce se duc, împreună cu buchetele de flori şi busuioc, la biserică, pentru a fi puse în jurul crucii şi a fi sfinţite. Se mai crede că florile vorbesc între ele numai în această zi, părându-le rău că vor începe să se usuce. Plantele sfinţite se păstrează, apoi, în casă, la icoane sau în alte locuri ferite, fiind folosite la nevoie în vindecarea unor boli sau sunt utilizate la farmecele de dragoste (năvalnicul), iar cele ce înfloreau după această zi (brânduşa de toamnă) erau socotite flori ale morţilor.

Sursa foto: laurentiudumitru.ro, planteonline.ro

Acest articol a post publicat în Septembrie şi etichetat , , , , , , , , , , , . Salvaţi ca şi semn de carte legătură permanentă. Publicaţi un comentariu sau lăsaţi un ping: Adresa Ping-ului.

2 Comentarii

  1. Nelutu
    Publicat septembrie 13, 2011 la 3:48 pm | Legătură permanentă

    Felicitari pentru minunatul mod de prezentare a acestei sarbatori magice!Bine ar fi sa apara o carte cu toate sarbatorile noastre religioase si traditiile legate de ele ! Inca o data,felicitari !

Publicaţi un comentariu

Adresa dumneavoastră de e-mail nu va fi niciodată publicată sau redistribuită. Câmpurile necesare sunt marcate cu *

*
*

Puteţi folosi următoarele etichete şi atribute HTML: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>