Dec
5

Tradiţii şi credinţe populare de Sfântul Nicolae

      Distanţa de numai şase zile care separă Sântandreiul de Sânnicoară a favorizat o vie circulaţie a motivelor şi practicilor rituale, astfel că cercetătorul întâmpină serioase dificultăţi când încearcă stabilirea semnificaţiilor calendaristice. Sântandreiul este plasat într-un timp sumbru, învăluit de spiritele malefice care devin extrem de violente în „Noaptea Strigoilor”. Sfantul-NicolaePuterea forţelor potrivnice începe să scadă după miezul nopţii, la cântatul cocoşilor. Lumea ce părea că merge spre prăbuşire este salvată însă în fiecare an de Sânnicoară, personaj mitologic imaginat ca un moş cu barba albă, călare pe cal, a cărui atribuţie principală era vegherea porţii cerului dinspre apus, pe unde încearcă soarele să se strecoare în ţinuturile de miazănoapte. Acelaşi rol îl avea, susţine legenda, Sântoaderul care păzea poarta dinspre răsărit a cerului.

Moş Nicolae este o personificare la vârsta senectuţii a timpului îmbătrânit care a preluat din Calendarul creştin numele şi data de celebrare ale Sfântului Nicolae (6 decembrie), episcop din Myra, mort probabil în anul 342, apărător al dreptei credinţe în Iisus. În tradiţiile româneşti, Moş Nicolae are atribuţii străine de statutul său ierarhic: apare pe un cal alb, aluzie la prima zăpadă care cade lghetea începutul iernii, păzeşte Soarele care încearcă să se strecoare pe lângă el spre tărâmurile de miazănoapte pentru a lăsa lumea fără lumină şi căldură, este iscoada lui Dumnezeu pe lângă Drac, ajută văduvele, orfanii şi fetele sărace la măritat, este stăpânul apelor şi salvează de la înec corăbierii, apară soldaţii pe timp de război, motiv pentru care este invocat în timpul luptelor. În nopţile marilor sărbători, când se deschide cerul pentru o clipă, oamenii pot să-l vadă stând la Masa Împărătească în dreapta lui Dumnezeu.

Sânnicoară reproduce un vechi nume propriu, gr. Nikolaos, folosit în Grecia antică cu multe secole înaintea erei noastre. Tradiţiile populare româneşti par a nu fi străine de semnificaţiile străvechi ale numelui grecesc. Legendele şi tradiţiile dedicate lui Sânnicoară, în esenţă precreştine, vorbesc de puterea sa neobişnuită invocată de soldaţii care porneau la luptă, de ajutorul dat, ca stăpân al apelor, corăbierilor, de sprijinul acordat fetelor mos nicolaesărace la măritat, de grija purtată sufletelor etc. Există şi un context favorabil în care este prezentat Sânnicoară în colinde, dar şi poziţia sa privilegiată în Panteonul românesc. Drept urmare, precizează folcloristul Ion Ghinoiu, în „Sărbători şi Obiceiuri româneşti”, putem afirma că acesta a fost un personaj mitologic al cărui cult se asemăna cu cel al Sântoaderului, Sângeorzului, Sântiliei şi Sâmedrului.

Moş Nicolae împarte daruri celor mici, dar tradiţia aminteşte şi despre pedepsirea copiilor neascultători cu nuieluşa lăsată în încălţările lor în noaptea de 5-6 decembrie.

Sursa foto: stropidesuflet.wordpress.com, eleonoralisnic.blogspot.com,blog.pcfun.ro

Acest articol a post publicat în Calendar popular şi etichetat , , , , , , . Salvaţi ca şi semn de carte legătură permanentă. Publicaţi un comentariu sau lăsaţi un ping: Adresa Ping-ului.

Publicaţi un comentariu

Adresa dumneavoastră de e-mail nu va fi niciodată publicată sau redistribuită. Câmpurile necesare sunt marcate cu *

*
*

Puteţi folosi următoarele etichete şi atribute HTML: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>