Mar
9

Legendele şi zilele Babei Dochia

De pe plaiuri româneşti

       Pe baza informaţiilor etnografice şi folclorice se poate afirma că Dochia este o zeitate feminină sezonieră care moare şi renaşte anual, crede folcloristul Ion Ghinoiu. Zilele urcuşului, spune el, echivalente cu numărul cojoacelor purtate în spate, formau ciclul de renovare rituală a timpului, iar moartea ei în ziua echinocţiului de primăvară (9 martie în calendarul iulian) simboliza moartea anului vechi şi renaşterea anului nou. Legendele Dochiei ne introduc în atmosfera specifică a unui sat românesc cu economie pastorală. Nelipsitele tensiuni şi conflicte care domină relaţia noră-soacră în folclorul românesc sunt revalorizate cu ingeniozitate pentru redarea opoziţiei timp vechi – timp nou.

Conform legendelor, la sfârşitul lunii februarie Baba Dochia îşi trimite nora la pădure să culeagă fragi. Tânăra nevastă primeşte ajutor de la un moş care o sfătuieşte să meargă într-o vâlcea apropiată să culeagă fragi copţi, şi, când ajunge acasă, să-i ceară Dochiei brânză de capră. Văzând fragii copţi, Dochia crede că a venit vara şi, ca urmare, poate să urce cu oile (caprele) la munte. Îmbracă totuşi 9 cojoace, în unele variante 12, şi porneşte la drum. Dar, cum pleacă de acasă, începe o ploaie care nu încetează 9 zile si 9 nopţi, îngreunându-i-se cojoacele în spate, Dochia le dezbracă unul câte unul, până rămâne în cămaşă (ie).

Pentru a o răpune pe Dochia, Martie împrumuta câteva zile friguroase de la fratele său Februarie, zile pe care acesta refuză să i le mai dea înapoi. Din acest motiv, zilele friguroase din luna martie ar reprezenta disputa violentă pentru zilele împrumutate.

În alte legende, Dochia dezbracă cojoacele din cauza unei călduri toride. În a noua sau a douăsprezecea zi de urcuş, lăsându-se un ger puternic, baba şi caprele îngheaţă şi devin stane de piatră sau Dochia îşi trimite nora la râu să spele lâna: pe cea albă s-o facă neagră, iar pe cea neagră s-o facă albă. Nevasta trece proba cu ajutorul aceluiaşi moş. Ca să se convingă că a venit intr-adevăr primăvara, Dochia o trimite si în pădure ca să-i aducă fragi copţi. I

ndiferent de variantă, Dochia moare îngheţată lângă oile sau caprele sale, iar trupurile lor, transformate în stane de piatră numite şi „oameni de piatra”, s-ar vedea în diferite locuri din Carpaţii Orientali şi Meridionali: Ceahlău, Vama Buzăului, Caraiman, Izvorul Râului Doamnei, Semenic.

Moartea Dochiei în ziua de 9 martie se considera hotar între anotimpul friguros şi cel călduros, mai spune Ghinoiu. Vremea se ştie că în luna martie este foarte capricioasă, iar trecerea de la un anotimp la altul se realizează, de obicei, nu într-o singură zi, ci într-o perioadă mai mare de timp. Din acest motiv poporul a încercat să umple zilele friguroase care urmau după 9 martie cu aşa numitele zile „împrumutate”: Ziua Struţului, Ziua Mierlei, Ziua Cocostârcului, Ziua Ciocârliei, Ziua Cucului, Ziua rândunelelor, Ziua omătului, Ziua Mieilor, Ziua Berzelor. Aceste zile împrumutate sunt dedicate păsărilor de pădure, în special celor migratoare, mieilor care se nasc în acest interval de timp. O luptă nedecisă se dă între aceste forţe până la 9 sau 12 martie: când e frig, ger, viscol învinge iarna, când e cald, soare, învinge vara. În final, după moartea Dochiei la 9 martie, vara iese triumfătoare. După echinocţiul de primăvară ziua creşte neîncetat până la solstiţiul de vară.

Şi în judeţul Alba, credinţele legate de zilele babelor sunt la fel cu cele din toată românimea. Femeile îşi alegeau o zi din cele nouă şi cum era vremea aşa le era viaţa în acel an.

Bibliografie

Ion Ghinoiu, Sărbători şi obiceiuri româneşti, Editura Elion, 2007, pp. 226, 230, 232.
Simion Florea Marian, Sărbătorile la români. Studiu etnografic, vol. II, Institutul de Arte Grafice, Bucureşti, 1899, p.134.
Avram Cristea, Obiceiuri şi datini din judeţul Alba, Editura Unirea, 2007, p. 154.
Acest articol a post publicat în Martie. Salvaţi ca şi semn de carte legătură permanentă. Publicaţi un comentariu sau lăsaţi un ping: Adresa Ping-ului.

Publicaţi un comentariu

Adresa dumneavoastră de e-mail nu va fi niciodată publicată sau redistribuită. Câmpurile necesare sunt marcate cu *

*
*

Puteţi folosi următoarele etichete şi atribute HTML: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>