Iul
30

Ritualul înmormântării în Ţara Secaşelor

classid="clsid:38481807-CA0E-42D2-BF39-B33AF135CC4D" id=ieooui>

În contrast cu ceea ce ne spuneaţi până acum domnule profesor Ioan Popa, ştiu că doriţi să ne vorbiţi şi despre înmormântare, despre cel mai trist moment din viaţa omului.

 Este adevărat. Este un moment al vieţii în contrast cu nunta. Pe cât de înălţător este cel al nunţii, pe atât de dureros şi întristător este cel al morţii şi al înmormântării.Îmi vine greu să vorbesc despre aşa ceva, căci este un moment dureros şi trist din viaţa omului, iar creaţia literară care o însoţeşte, este pe măsură. Înmormântarea nu cuprinde acte ritualice deosebite. Este un moment care pune capăt vieţii propriu-zise, trăite mai frumos sau mai urât, mai bine sau mai rău, şi ca o alinare, filosofia sau credinţa populară spune că viaţa aceasta doar se opreşte într-o anumită formă, urmând să se reia sau să se continue pe lumea cealaltă. Cu toate acestea, durerea pierderii unei fiinţe dragi reprezintă un moment de mare tristeţe. În cazul celor tineri nelumiţi[1] se organizează înmormântarea, dacă aceasta s-a petrecut înaintea căsătoriei, sub forma nunţii. Înmormântare în ArdealS-au scris multe studii, înmormântarea văzută ca nuntă, e bine ştiut şi motivul acesta prelucrat în chip alegoric, în Mioriţa. Tot în cazul tinerilor nelumiţi se aduce un brad din pădure, care se împodobeşte şi se aşază la mormânt, la capul mortului, semn distinctiv că acolo zace un tânăr. Mai demult, am fost la o înmormântare la Geaoagiu de Sus, iar în cimitir, am văzut un asemenea brad, cu o înălţime apreciabilă, ameţitoare aproape, desfrunzit, vopsit în alb şi trecut în spirală, cu vopsea neagră, doar în vârf lăsându-se câteva crengi. Parcă sufletul acela mai dăinuie, în rest totul s-a golit, este pustiu şi dureros. Aşa am văzut eu în momentul acela, aşa parcă l-am înţeles şi l-am interpretat. Probabil că cel care l-a pregătit în acest fel nu s-o fi gândit la aşa ceva, dar pe moment aşa o interpretare i-am putut da. Lumea aceasta cu adevărat se dovedeşte a fi deşartă. Se şi cântă atunci „deşertăciune sunt toate”. Ar fi de precizat câteva lucruri în legătură cu creaţia care însoţeşte ritualul înmormântării. În zona noastră se fac cântături[2]. Cântatul la morţi este pe prim plan, întregul ceremonial, întreaga rânduială am putea spune a acestui act. Ce conţin acestea? Fie că zugrăvesc viaţa celui mort, fie că transmit, prin cântătura  respectivă, gânduri, simţăminte ale celui ce boceşte, ce se cântă după mort. Transmite gândul celor duşi mai înainte, dacă şi-a pierdut soţul sau pe cineva drag, aproape, transmite, cu acest prilej, prin cel ce se duce la lumea de dincolo tot felul de gânduri de acasă, întâmplări, fapte, care s-au petrecut de la plecarea celui drag. Mai este de semnalat că se întâlneşte în zonă un cântec specific, fiind vorba de verş sau cântecul zorilor. Verşul, de regulă, se cântă de către un grup de femei înaintea plecării la cimitir. După terminarea slujbei religioase a înmormântării, un grup de femei cântă acest cântec dureros, tânguitor, răscolitor, iar cântecul zorilor, care se întâlneşte tot în aceste momente, se cântă dimineaţa în zori, când mortul încă este în casă. Toate au darul de a stârni durere, dar în acelaşi timp şi să creioneze şi viaţa celui ce pleacă dintre noi. Verşurile acestea sunt creaţii ce aparţin unor oameni ridicaţi din colectivitate, de multe ori cantorii bisericeşti sau chiar preoţii. De asemenea, sunt şi femei pricepute în sat, care pregăteau strigăturile la nuntă, de data aceasta ele pregătesc verşurile la înmormântare. Verşurile acestea aveau menirea de a răscoli, de a produce durere prin despărţirea de cel ce pleacă. În esenţă, creaţia care însoţeşte momentul înmormântării poate fi de tip individual – cântătura sau de grup – verşurile şi cântecul zorilor. Începutul poate fi cam aşa:

„Tristă-i soarta omenească,
N-are cini s-o povestească.
Tristă şi tirană lume,
Tristă-i inima din mine
Că mă duc de pe-astă lume.
Că steaua vieţii mele
A căzut jos dintre stele.”

 sau:

 „De zuă[3] s-o revărsat
Cocoşeii mi-or cântat
Lâng-un pat mare de brad
Ion nu s-o mai sculat.”

 

Apoi vin versuri care scot în evidenţă trăsăturile celui mort, creionează personalitatea acestuia şi, în final, durerea lăsată prin despărţirea de cei dragi.

La capul mortului se aşază o cruce, de obicei.Îngroparea mortului în mormânt Însă se întâlnesc şi cazuri în care sunt aşezaţi stâlpi funerari, pe aceştia încrustându-se diverse motive populare, geometrice, florale, cosmice şi se precizează numele celui dispărut. Acest stâlp se pare că are origine străveche, vine din precreştinism, locul lor fiind luat tot mai mult de cruce. Aceste obiecte au fost studiate de profesorul Gheorghe Pavelescu, manifestându-se mai puternic pe Valea Sebeşului, laolaltă cu pasărea suflet, care apare în aceste locuri. De asemenea, au mai fost studiate de profesorul Avram Cristea, care a făcut consideraţii pertinente asupra acestei manifestări.  Trebuie amintite şi manifestările care au loc în serile de priveghi, pentru atenuarea durerii, pentru a schimba atât cât este cu putinţă atmosfera din acele momente grele, organizându-se jocuri cu măşti sau manifestări, care produc râsul, având darul de a înlocui atmosfera apăsătoare. Oricum, moartea, înmormântarea nu pot să scoată colectivitatea din apăsarea la care este supusă.



[1] Nelumiţi(reg.) – care nu s-au bucurat de plăcerile vieţii, care n-au apucat să petreacă, nepetrecuţi

[2] Cântătura(reg.) – bocet

[3] Zuă(reg) – ziuă
 
Sursa foto:www.stremt2.go.ro, pyarakamalika.wordpress.com/

Acest articol a post publicat în Spiritualitatea Tării Secaşelor şi etichetat , , , , , , , , , , , , , , , . Salvaţi ca şi semn de carte legătură permanentă. Publicaţi un comentariu sau lăsaţi un ping: Adresa Ping-ului.

Publicaţi un comentariu

Adresa dumneavoastră de e-mail nu va fi niciodată publicată sau redistribuită. Câmpurile necesare sunt marcate cu *

*
*

Puteţi folosi următoarele etichete şi atribute HTML: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>