Care este specificitatea Secaşului Mic şi al Secaşului Mare, domnule profesor Ioan Popa? Această Ţară a Secaşelor, bucurându-se de o mare arhaicitate, de faptul că a fost ocolită din calea lumii mai civilizate, a reuşit să îşi păstreze şi o anume autenticitate, în ciuda influenţelor venite din zonele mărginaşe.
Publicat în Spiritualitatea Tării Secaşelor | De asemenea etichetat 319 cântări şi strigături româneşti, Alămor, Alexandru Melin Lupeanu, Alexe Viciu, Andrei Bârseanu, Apold, Aron Cotruş, autenticitate, berbecuţi, bute, Cenade, Cergăul Mic, Claus Stephani, colac, costume româneşti, Cunţa, Deal, Dealul Câlnicului, Demetriu Boer, Die Sonnenpherde, Doine şi strigături din Ardeal, Doştat, Draşov, episcopul de Oradea, Gligor Haşa, Iarnik Urban, înmormântare, Ioan Mihălţan, Ioan Oancea Damian, Ioan Popa, Ion Agârbiceanu, Ion Barac, Ion Blăjan, Ion Groşan, Ion Micu Moldovan, Ion Radu, Ionel Pop, Margareta Hodoşiu, Mărginimea Sibiului, Micăsasa, Miercurea, Nicolae Pauleti, Nicolae Rusan, nuntă, Ohaba, oraţia de colăcărie, Paraschiva Voicu, pastorul Andreas Mathesius, Roşia de Secaş, Sădinca, Sebeş, Secăşel, Secaşul Mare, Secaşul Mic, Ţara Secaşelor, Târnave, Tău, Teodor Burada, Ungurei, Vingard
Specificul Secaşului Mare şi al Secaşului Mic